Astăzi vreau să vorbesc despre oameni. Despre tineri, femei de vârstă mijlocie, mătuşi bătrâne, în fine, de toate vârstele. Şi vreau să folosesc din nou cuvântul meu preferat: ignoranţă. Şi mai am unul pentru azi: reticenţă. Să vă spun despre durerea de a fi funcţionar bancar şi de a fi martorul acestor fenomene zi de zi, din spatele ghişeului. Să începem aşa: lucrez la o bancă. Deschid conturi, carduri, depozite, dar mai ales, şi subliniez, MAI ALES, am o activitate intensă de încasat facturi. E-On Gaz, Romtelecom, Electrica, Orange, Vodafone, Cosmote, you name it, I’ve got it. Poţi să îmi arăţi orice colţişor dintr-o factură şi îţi spun ce utilitate vrei să plăteşti. Stiu ce lungime au codurile de bare şi din câte cifre este compus codul de abonat la Vodafone. V-aţi făcut o idee, nu? Întrebarea mea este “de ce?”. De ce există aceste cozi interminabile la ghişeu, atâta vreme cât băncile oferă o multitudine de soluţii alternative acestei “activităţi”. Păi ele există pentru că oamenii sunt reticenţi. Reticenţi la tot ce e nou, la orice sugestie care vine din partea mea, care reprezint banca şi sigur vreau să-i bag pe gât ceva shmecherii cu costuri ascunse. Nici măcar nu vor să te asculte. Ce să mai vorbesc de reala ignoranţă a unora care până în ziua de azi îmi răspund cu “nu ştiu eu să umblu cu cardu’ domnişoara dragă, nu îmi permit io card şi nu ştiu să apăs acolo pe butoane. Şi nu am încredere în card că băncile din România ma fură”. Mai rău e că nici măcar nu acceptă explicaţii: “dar haideţi că vă învăţ eu să folosiţi cardul, să vă puteţi primi pensia pe card, că îi lăsaţi poştaşului bacşis mai mult decât aţi plăti comision la bancă. Puteţi plăti la magazin cu cardul şi chiar şi facturile la bancomat.” . Răspuns: “ah..nu…..că mie îmi place să vin la ghişeu să stau la coadă”. Efectul? Toată lumea plăteşte la ghişeu, se formează cozi fără sfârşit, tot ei îşi strigă în gura mare nemulţumirea de a aştepta 30 de minute pentru o factură. Ca să nu mai spun că dacă ar trebui să deschid un depozit, cont sau card, care necesită ceva timp, trebuie să ma grăbesc şi să “sar” peste explicaţiile preţioase despre costuri sau condiţii, că doar “haideţi domnişoară, staţi la poveşti acuma?”- şi pufăieli, şi oftări şi bătăi din picioare. Şi uite aşa se plâng după aia clienţii că nu li s-a spus despre nu ştiu ce comision si fac reclamaţie. Acum stau eu şi vă întreb: dacă tu AI card, şi POŢI plăti la bancomat gratuit facturile, dacă ai internet acasă si poţi plăti gratuit facturile, DE CE vii să te înfiinţezi la ghişeu cu factura? Şi cum de nu îţi e ruşine să recunoşti că nu ştii să foloseşti un card? Cu siguranţă ştii, dar ţi-e lene să îl foloseşti, când există cineva care poate face toată treaba pentru tine ( şi vă rog să nu îmi ziceţi că de asta suntem plătiţi, fiindcă pt încasare de facturi sunt plătite casieriţele de la gaz sau electrica, noi ca bancă nu câştigăm nimic de pe facturieri). Ce să mai zic că poţi să plăteşti cu telefonul mobil, şi să nu îmi zică cineva că nu stie să folosească mobilul, că până şi bunica mea are unul. Nu ai card? Nu e musai să-ţi faci, ca să nu ziceţi că urmăresc să fac vânzare. De exemplu, BRD-ul are roboţei pentru încasare facturi sau alimentări de card. Te duci frumos cu factura, citeşti codul de bare, bagi banii, iei chitanţa şi pleci. Dar dacă îndrumi clientul către acest roboţel, primeşti acelaşi raspuns: “dar eu nu am card” – “nu aveţi nevoie de card, plătiţi cu bani cash”- “dar nu mă descurc la robot”- “ dar este colegul meu acolo să vă ajute”. Ai impresia că te cerţi cu el până să îl faci să ajungă acolo. Si-apoi să nu te saturi? Ne plângem de cozi, că ce naşpa era în comunism când, din poveştile mamei, se stătea la coadă o oră pentru un litru de lapte. Atunci nu aveai ce face, acum ai. Dar tot nu faci. Deci cum se cheamă asta? Să mai zic o dată? Incepe cu i….:)
Cozi comuniste egal dragoste eternă
1 martie, 08 la 6:44 pm (Banci)
Tags: banca, brd, card, facturi, ghiseu, plati online
Bancarizarea en-gros
1 martie, 08 la 3:21 pm (Banci)
Tags: Banci, card, cont, multibancarizare
Într-o epocă în care sistemul bancar s-a dezvoltat atât de mult încât la fiecare colţ de stradă găsim 2-3 agenţii bancare diferite, o epocă în care suntem ultra-bancarizaţi şi “dotaţi” cu fel şi fel de produse potrivite nevoilor noastre, nu pot decât să mă bucur la gândul că şi românii au evoluat în sfârşit suficient de mult pentru a profita de tot ceea ce au băncile de oferit. Din păcate, impresia mea sinceră este că trăim o iluzie. Exprimat în cel mai rudimentar mod posibil, e un joc de-a “cine se laudă mai tare”. Băncile se luptă pentru a-şi atrage clienţi, le oferă carduri, conturi, depozite, pe care aceştia nu le cunosc şi nu le ştiu utiliza, motiv pentru care ele rămân uitate prin sertarele minţii sau buzunarelor lor, într-o existenţă inexistentă, dacă pot să spun aşa. Adică am cont şi card la BCR, BRD, Banc Post si Banca Transilvania. Câte folosesc? Unul singur. Pe cel de salariu. Celelalte au fost deschise de-a lungul timpului pentru a-mi servi unor nevoi imediate si unice, şi de atunci le port prin portmoneu, degeaba. În marea lor ignoranţă, unii simt nevoia sa se laude :“uite câte carduri am eu”, înşirându-le pe toate pe masă. Evident, cele mai fericite sunt băncile. Toate cele 4 la care am card. Pentru ele sunt client existent, raportat cu fericire in realizările anuale sau poate ceva concursuri interne. Se presupune ca sunt un client activ, care aduce ceva comisioane la profitul bancii. Realitatea este că eu ma laud degeaba cu nişte plasticuri pe care nu le folosesc, iar băncile se laudă degeaba că mă au drept client, atâta vreme cât eu nu mai fac operaţiuni prin conturile respective de ani buni. Ba dimpotrivă, mai mult cheltuie pentru a mă contacta să mă anunţe că nu mi-am plătit comisioanele de gestiune de un an de zile şi figurez ca şi restanţier/ rău platnic, să mă ameninţe că nu voi mai putea lua credit dacă nu îmi achit datoriile. Cu siguranţă nu sunt un caz izolat şi ca mine mai sunt mii de oameni. Şi atunci, la ce bun să deţin produse bancare? Nu mă înţelegeţi greşit. Cardurile sunt BUNE. Conturile sunt BUNE. Cu condiţia să-ţi folosească realmente, şi să le utilizezi activ. E bine să ai un card, să îţi primeşti salariul pe card, sa plăteşti la magazin cu cardul, fără comision, să plateşti pe internet cu cardul din vârful patului din camera ta, să îţi plateşti facturile la bancomat sau prin internet direct din contul tău bancar. Sunt o groază de posibilităţi în ziua de astăzi şi sincer sunt şi ieftine. Ideea e să îţi cunoşti produsul. Mi se pare dovada de prostie să cumperi un produs şi să nu îi cunoşti atributele. Nu cred ca îţi cumperi o maşină fără să ştii câţi cai putere are sau cât de repede prinde suta de kilometri. Sau daca are ABS, EBD, ESP sau zece airbag-uri. Pe acelaşi considerent, ar trebui să ştii ce poate face cardul tău, cum să îl foloseşti şi ce costuri are. Şi după ce îl cumperi, calcă acceleraţia si foloseşte-l la maxim. Astfel, “everybody wins” pe bune.
